Stâlpii societăţii este ultimul text de teatru în care Ibsen apelează la happy-end. E o piesă într-adevăr nouă şi serioasă pentru vremea ei – pentru faptul că e una dintre primele care aduce în teatru lumea burgheziei de afaceri şi cea dintâi în care Henrik Ibsen, renunţând la istorie, romantism, baladesc, restrânge spaţiul la câteva zile, o casă, şi neţărmuritul teren al trăirii umane.
Stâlpii societăţii e drama minciunii sociale, a imposturii în numele datoriei, a mecanismului distrugător al vieţii de provincie, care macină umanul în malaxorul convieţuirii. Această primă piesă realist-critică a lui Ibsen e o pledoarie pentru adevăr şi generozitate aşa cum doar marea dramaturgie poate fi. Indiferent de când a fost scrisă şi montată.

Autor booklet: Iulia Popovici

Henrik Ibsen. Stâlpii societăţii

Ascultă :

Distribuţia Karsten Bernick – Toma DIMITRIU Doamna Betty Bernick – Ana BARCAN Olaf – Luiza DERDERIAN MARCOCI Domnişoara Marta Bernick – Clody BERTHOLA Johan Tonnesen – George Mărutză Domnişoara Hessel – Tanţi Cocea Hilmar Tonnesen – Aurel Athanasescu Rorlund – Fory ETTERLE Rummel – Al. ALEXANDRESCU-VRANCEA Vigeland – Ionel ŢĂRANU Dina Dorf – Liliana ŢICĂU Krap – Mircea CONSTANTINESCU Aune – Ion MANTA Soţia angrosistului Rummel – Nataşa ALEXANDRA Soţia directorului poştelor Holt – Nelly Sterian Soţia directorului Lynge – Coca ENESCU Crainicul – Constantin BĂRBULESCU Regia artistică şi adaptarea radiofonică : Constantin MORUZAN Regia tehnică: Ion MIHĂILESCU Regia muzicală: Paul URMUZESCU Regia de studio: Armand STAMBULIU Producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, 13 mai 1956