Victor Eskenasy : Ideea de a compila ultimele stiri ce privesc muzica enesciana mi-au dat-o prieteni din toata lumea, semnalindu-mi evenimente din cele mai diverse, ca si vestea retragerii treptate de pe scena a baritonului Jose van Dam, la virsta de 70 de ani, a carui prestatie in Oedipe, pe discul EMI aparut in 1990, a facut, indiscutabil, mai mult pentru familiarizarea lumii occidentale cu muzica lui Enescu decit toate celelalte inregistrari ale operei la un loc.
“Umanitatea este pentru mine singura maniera de a ma identifica unui personaj”, spunea Van Dam intr-un interviu recent cu “Le Figaro”, la dubla aniversare de 70 de ani de viata si 50 de cariera scenica, si in care baritonul amintea de tripleta de personaje, Golaud, Simon Boccanegra si Hans Sachs, care i-au fost rolurile “fetise”. Intrebat despre eclectismul rolurilor abordate, intre care si Oedipe-ul enescian, Van Dam spunea simplu ca a face parte “timp de 12 ani dintr-o trupa in care cinti in fiecare seara un rol diferit te invata supletea si deschiderea de spirit”; o lectie in citeva cuvinte. Recitind diverse cronici ale discului EMI, realizat sub bagheta lui Lawrence Forster in 1989, aflu, intre altele, ca Van Dam a cerut doi ani sa se pregateasca pentru inregistrare. Iar criticii au fost de acord ca performanta sa se deosebeste de a altor interpreti prin “frumusetea superioara a sunetului, caldura si nobletea pe care le investeste in rol”. Un indemn de a-l reasculta...
La capitolul inregistrari enesciene Casa Radio merita din nou un cuvint de lauda pentru recent lansatul CD George Enescu – Vocea Naturii, in care primul si ultimul opus enescian, Poema Romana, op. 1, respectiv Simfonia de camera pentru 12 instrumente soliste, op. 33, incadreaza trei piese de mai mica anvergura, Suita castelana, Poemul Vocea Naturii si Au soir (piesa pentru sase trompete). Despre geneza si destinul lor muzical, discul insereaza o informativa prezentare de Viorel Cosma (tradusa si in limba engleza). Compilatia alatura inregistrari facute in 1994, 1996, 2001 si 2004 de Orchestra Nationala Radio, dirijata de Horia Andreescu. Un disc util caruia nu i se poate dori decit o distributie internationala eficienta, pentru a fi luat in seama de mina de critici straini deschisi, unii chiar entuziasti promotori ai muzicii enesciene.
Intre ei, britanicul Evan Dickerson este o figura aparte si prin intermediul lui am aflat despre festivalul 2010 Music at Tresanton, intr-un sat de vacanta din Cornwall, la St Mawes. Festivalul se va desfasura intre 5 si 7 noiembrie sub titulatura French Connections: George Enescu. Sub directoratul artistic al lui Noam Greenberg, el anunta intentia de a-l pune in lumina pe Enescu, definit ca “una din figurile muzicale cele mai importante ale secolului XX”, “un compozitor original a carui muzica, cu citeva putine exceptii, este in aceste zile, in mod trist, absenta din programele de concert”. Site-ul festivalului precizeaza ca vor avea loc patru concerte ce vor prezenta o larga varietate din compozitiile enesciene, intre care cele doua Suite de pian, cel de-al doilea Cvartet cu pian, a doua Sonata pentru violoncel si binecunoscuta Sonata “in stil popular romanesc”. Organizatorii vor cupla piesele enesciene in program cu lucrari de Faure, Ravel, Cesar Franck, Brahms si Bartok. Artist in vedeta este remarcabilul violonist finlandez Pekka Kuusisto, caruia i se alatura alti tineri instrumentisti de mare talent, intrati in circuitul international al festivalurilor de prestigiu, cum sint violonista britanica Katharine Gowers, doi israelieni, pianistul Noam Greenberg si clarinetistul Chen Halevi, si violoncelistul armean Mikayel Hakhnazaryan, ultimul fost membru al Trio-ului de coarde de la Zurich, din 2008 membru al cvartetului Kuss. O mina de entuziasti ai muzicii de camera care, aflu dintr-o prezentare din “Daily Telegraph”, s-au intilnit cu ani in urma la cursurile de maiestrie date de Andras Schiff si Steven Isserlis la Seminarul International al Muzicienilor de Camera, Prussia Cove, fondat de regretatul violonist Sandor Vegh si prezidat de Sir Colin Davis.
Banuiesc ca la Festivalul de la Tresanton va fi lansata si traducerea in limba engleza a volumului lui Pascal Bentoiu, Capodopere enesciene, in talmacirea lui Lory Wallfisch, a carui aparitie, imi semnaleaza prietenii mei, este anuntata pentru 28 august, la editura britanica The Scarecrow Press, Inc. Altfel spus, Enescu e pe miini bune...
2010-06-05 (Suplimentul de cultură)
