Imi scriu rubrica in Duminica Pastelui, ascultind Oratoriul lui Paul Constantinescu si nu pot decit sa-mi exprim recunostinta Casei Radio de la care am primit, premiera absoluta, un exemplar in serviciu de presa trimis la Praga. Citesc pe pagina de titlu a livretului si ca albumul este rodul unei prime initiative a Colectivului de valorificare a Patrimoniului Radio Romania. Sa se faca in fine primavara in patrimoniul muzical romanesc cu aceasta floare.

Cum vedeti, m-am abtinut sa adaug un semn al intrebarii, chiar daca am fost tentat. Cum precizeaza documentat Valentina Sanda-Dediu in livretul discurilor, Oratoriul bizantin de Pasti, compus in 1943, a fost cintat in prima auditie in martie 1946, sub bagheta lui George Enescu, pentru a mai fi interpretat doar in alte doua concerte, ce au urmat premierei, dirijate de Constantin Silvestri. Paul Constantinescu a refacut partitura, in 1948, adaugind in final episodul Invierii si i-a dat titlul definitiv Patimile si Invierea Domnului. Oratoriu bizantin de Pasti. E greu de spus daca se mai astepta sa fie cintat in noua ambianta politica si culturala impusa de regimul comunist si marcat de propriile necazuri. Pentru cele din urma este util de parcurs articolul Ioanei Raluca Voicu-Arnautoiu in noua revista “Musicology Today”. Iar cine vrea sa aiba o imagine despre tensiunea apasatoare crescinda a anului 1948 sa citeasca noua editie, revazuta, a amintirilor lui Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. Memorii 1947-1959... Oratoriul de Pasti, in versiunea definitiva, a fost cintat abia in 1990 de Filarmonica bucuresteana, condusa de Cristian Mandeal. Si, iata, a fost nevoie de alti 20 de ani pentru a aparea, in fine, si o versiune pe disc, datind din aprilie 2004, cu Horia Andreescu la pupitrul Orchestrei Nationale Radio, Corul Academic Radio si un septet de solisti in care rolul Evanghelistului il detine baritonul Eduard Tumagian, iar pe cel al lui Iisus, basul Mircea Moisa. Daca prestatia solistilor este fara gres, replicile si comentariile corului, care joaca un rol central in succesiunea “scenelor” inlantuite de Paul Constantinescu, sint, din pacate, greu inteligibile.
Cu atit mai mult ar fi fost, poate, util ca livretului discului sa i se adauge textul oratoriului, asa cum se procedeaza, de regula, la casele de discuri occidentale. Impecabil realizat din punct de vedere grafic, noul album al Casei Radio pune totusi un semn de intrebare: in ce masura in conceptul acestui produs a intrat si difuzarea sa in strainatate. Cert, textul Valentinei Sanda-Dediu figureaza si in limba engleza, dar lucrurile par sa se opreasca aici. Nimeni nu pare sa se fi gindit sa adauge si pe copertile exterioare, macar pe una dintre ele, si o denumire a Oratoriului intr-o limba straina.

Fie si din ratiunile cele mai pragmatice, acelea de a recupera cheltuielile de publicare, pentru a nu mai vorbi de promovarea muzicii romanesti in strainatate, pasul urmator al Casei Radio ar trebui sa fie, cred, reintegrarea know-how-ului comercial. Cum aminteste si autoarea livretului, in vremurile de “trista amintire”, Oratoriul de Craciun al lui Paul Constantinescu a avut o distributie mondiala, in special prin intermediul casei sovietice Mejdunarodnaia Kniga, rebotezata dupa anii ‘90 Olympia. Iar versiunea Electrecord (si cea a casei Deese) a fost si ea disponibila o scurta vreme, inainte de a deveni o raritate discofila. Daca este adevarat ca distributia internationala a devenit astazi ceva mai dificila prin intermediul unor case de discuri partenere, ea ramine totusi larg posibila si de dorit prin intermediul retelei amazon.com si al filialelor sale din Germania, Marea Britanie, Franta sau Japonia. Si alte retele de distributie prin Internet ar fi cu siguranta interesate si ma gindesc la Fnac, ArchiveMusic sau Classicsonline.com, iar ele ar merita sa fie contactate.

Dar sa nu-mi fie luate in rau sugestiile. Publicarea pe disc a Oratoriului Bizantin de Pasti este un eveniment, iar discul trebuie ascultat. Un cap de serie, este de sperat, intr-o adevarata biblioteca muzicala pe care eu unul continui sa o astept de la Casa Radio.

2010-04-10 (Suplimentul de cultura)