Analistul american Janusz Bugajski, directorul East European Project de la Centrul pentru Studii Strategice si Internationale din Washington, si-a lansat ieri la Bucuresti cartea "Pacea Rece - Noul imperialism al Rusiei". Lucrarea este o analiza excelenta a tentativelor post-sovietice ale Kremlinului de relansare a imperialismului rusesc. Janusz Bugajski este autorul a numeroase carti care trateaza comunismul, respectiv post-comunismul in Europa Centrala si de Est, printre care mentionam "Nations in Turmoil. Conflict and Cooperation in Eastern Europe". Cartea "Pacea Rece" a fost tiparita la Editura Casa Radio, sub coordonarea prof. univ. Cristian Preda, iar lansarea a avut loc ieri la Casa Radio si in direct la Radio Romania Actualitati, in emisiunea lui Vartan Arachelian. Va prezentam cateva extrem de interesante pasaje din aceasta carte referitoare la relatia Rusiei cu Romania. (D.E.)

Romania ramane dependenta de gazul si petrolul rusesc, acestea constituind 90% din importurile tarii, iar companiile rusesti au cautat sa achizitioneze rafinarii, conducte si infrastructura energetica. (...)
S-a discutat, de asemenea, posibilitatea de a se construi o conducta din Rusia pana in portul romanesc Constanta. Companiile rusesti planuiau de asemenea sa achizitioneze pachetul majoritar in industria petrochimica romaneasca.
In timpul anilor '90, peste 200 de companii rusesti s-au implicat in economia romaneasca, cu investitii depasind 400 de milioane de dolari. Un complex siderurgic, aflat in orasul Targoviste, a fost cumparat in august 2002 de catre compania Conares Trading, controlata de interese de afaceri rusesti. Acest complex este numit acum "mica Rusie".(...)
Persistenta crizei politice in statul invecinat, Moldova, a fost fost manipulata de Moscova pentru a pune intr-o lumina negativa politica externa a Romaniei. Manevra a devenit limpede in februarie 2002, pe maasura ce la Chisinau s-a intetit conflictul intre guvern si protestatari. Aici aveau loc demonstratii organizate de miscarea de opozitie impotriva introducerii fortate a limbii ruse ca limba de stat de catre administratia comunista moldoveneasca. Cu toate acestea, oficialii rusi au prezentat manifestatiile ca pe o provocare romaneasca, avand drept scop anexarea Moldovei. Autoritatile romane au acuzat Moldova de intretinerea crizei intr-un stat fragil, in scopul de a sparge blocul proroman, de a avea o Moldova mult mai subordonata si pentru a discredita guvernul de la Bucuresti. In maniera binecunoscuta, oficialii rusi au lansat calomnii la adresa politicii externe a Romaniei si au pus sub semnul intrebarii credibilitatea Bucurestiului ca potential aliat al NATO. Autoritatile comuniste de la Chisinau, cu stanse legaturi la Moscova, au inflamat la randul lor speculatiile potrivit carora Bucurestiul ar promova o politica "revansarda" fata de Republica Moldova daca ar fi admis in NATO.
De la victoria realegerii presedintelui Ion Iliesscu in noiembrie 2000, Moscova a facut numeroase avansuri spre Bucuresti. In particular, rusii erau nerabdatori sa dezvolte legaturi economice mai stranse in sectorul energetic si cel al transporturilor. Unii analisti au speculat ca Ion Iliescu a mentinut relatii secrete cu cercurile politice ruse si existau zvonuri asupra existentei unei presupuse linii de telefon directe cu presedintele Rusiei, ceea ce Ion Iliescu a negat cu staruinta. Kremlinul a crezut ca un presedinte si un guvern social-democrat la Bucuresti ar fi mai concilianti decat o administratie de centru-dreapta in ceea ce priveste chestiunea moldoveneasca si ca ar juca in avantajul Moscovei.
In septembrie 2003, dupa ce Romania a primit unda verde pentru aderarea la NATO, au izbucnit conflicte cu privire la necesitatea supravegherii parlamentare a serviciilor secrete. Agentiile occidentale au exercitat presiuni asupra imputernicitilor romani pentru a curata reteaua de informatii prin eliminarea fostilor membri ai Securitatii (politia secreta a lui Ceausescu). Procesului i s-au opus capii serviciilor de informatii care s-au impotrivit sporirii controlului civil asupra activitatii lor. Ca urmare a destituirii lui Vasile Iancu, adjunctul serviciului secret, parlamentul a cerut o explicatie directorului acestuia, solicitand totodata ca inlaturarea adjunctului sefului spionilor sa fie decisa de catre Consiliul Suprem de Aparare. Serviciile de informatii vestice continua sa fie preocupate de posibilele legaturi dintre fostii agenti de informatii comunisti si serviciile rusesti. Washingtonul cere un mai mare control civil asupra serviciilor de informatii din partea tuturor invitatilor la aderarea in NATO, precum si transparenta bugetelor acestora."

2005-02-19 (Ziua)